Să fiţi sănătoşi şi imuni la criza mondială!

Criza financiară internaţională, care a evoluat ulterior într-o criză economică globală, a ciupit din farmecul, bucuriile şi fericirea sărbătorilor de iarnă. Multă lume se pregăteşte de Crăciun cu tremur şi cu îngrijorare. Şi e păcat. Orice s-ar spune şi orice s-ar părea că se întâmplă pe plan global, sărbătorile ar trebui să constituie, aşa cum e şi natural, o ocazie de a savura din plin din plăcerea de a trăi.

Orice nenorocire naşte „prezicători”

Canalele media internaţionale, dar şi cele locale, aduc în fiecare zi noi date şi informaţii despre criza mondială şi riscurile iminente. Recent, cercurile financiar-economice din întreaga lume au fost bulversate de un top al celor mai pesimiste previziuni economice pentru anul Boului (după horoscopul chinezesc), alcătuit de „Saxo Bank”, unul dintre cei mai mari jucători pe piaţa de internet banking şi a investiţiilor online. Astfel, experţii „Saxo Bank” prevăd reducerea preţului la petrol până la 25 de dolari (din cauza reducerii drastice a consumului populaţiei şi a activităţii companiilor), abandonarea de către Italia a reglementărilor monetare europene şi chiar ieşirea acesteia din zona euro (ca urmare a deficitului bugetar excesiv din 2009, care va fi o povară uriaşă pentru guvernul italian). De asemenea, autorii sinistrului top anticipează o ascensiune spectaculoasă a dolarului, „care va ajunge, spre sfârşitul anului viitor, să depăşească euro, încheind la o paritate de 1,3 în favoarea monedei americane”. Explicaţia ar fi că, în 2009, întreaga zonă euro va avea de suferit într-o măsură mai mare decât cea americană. Urmează o serie de scenarii apocaliptice pentru ţări, precum China, Australia, Iran, care pot influenţa situaţia economică pe plan mondial.

O criză ca o hârcă şi o marjă de eroare de ± 100 de procente

Toate aceste bombardamente psihologice nu aduc nimic bun, mai ales că nu e necuratu’ atât de negru precum pare. Şi ce înseamnă, în general, această „criză economică”, încât lumea tremură la auzul numelui ei? Este o bătrână pocită, cu coasa-n mână, care taie şi spânzură totul în cale? Nimic din astea. Criza despre care se vorbeşte atât de intens este o manifestare a unor dificultăţi economice, o perioadă de tensiune, de tulburare, de încercări prin care trece în prezent omenirea. Aceasta a apărut ca urmare a unor acţiuni mai puţin prudente, mai puţin chibzuite şi este destul de ciudat că nimeni nu a putut să anticipeze o astfel de evoluţie a situaţiei. Cum a apărut această criză, aşa o să dispară. Moldova are acum o şansă extraordinară de a beneficia de experienţa altor ţări, de potenţialul intelectual al altor popoare de a depăşi un impas economic. De ce, dacă nimeni dintre marii experţi de talie mondială nu a fost suficient de competent să prevadă o eventuală criză, să credem acum în pronosticurile sinistre ale acestora? Or, aceste premoniţii au o marjă de eroare de ± 100 de procente. Că va fi sau nu va fi aşa cum ni se povesteşte – vom trăi şi vom vedea.

Indiscutabil, criza financiară s-a produs. S-a produs la nivel internaţional, însă impactul acesteia este şi va fi mai mare acolo unde a fost ceva ce putea fi pierdut. În Moldova, sistemul financiar este într-o stare germinală, fără conexiuni la sistemul financiar internaţional. Deci, nici pierderile nu au de unde să fie considerabile. Deocamdată, situaţia financiar-economică din Moldova este destul de stabilă (mult mai stabilă faţă de alte ţări din regiune şi chiar din lume; în Ucraina, de exemplu, hrivna s-a devalorizat catastrofal, iar rata inflaţiei a constituit 22 la sută, faţă de doar 8,5 la sută în Moldova), sistemul bancar dispune de suficiente lichidităţi, iar Banca Naţională de suficiente rezerve valutare pentru a interveni la timp şi a nu admite o depreciere considerabilă a leului. De asemenea, criza economică nu a avut efecte negative considerabile asupra sistemului bugetar-fiscal al Republicii Moldova (mă miră spaima unor oameni care vorbesc cu groază despre „criza asta”, fără a şti ce-o fi însemnând şi cum ar putea să-i afecteze la modul practic). Cele mai vulnerabile sectoare rămân agricultura şi industria. În 2007, situaţia dificilă din sectorul agricol a determinat reducerea cu 5 la sută a creşterii PIB. Condiţiile climaterice ne-ar putea juca festa şi în acest an, industria autohtonă dă semne de ananghie. În 11 luni ale anului curent, creşterea producţiei industriale a înregistrat un avans de doar 1,2 la sută faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Luate toate laolaltă, situaţia nu pare prea optimistă. Însă frica şi panica nu trebuie să fie sentimentele dominante în aceste condiţii, deoarece prin frică şi panică nu poate fi depăşit niciun impact. Aceste sentimente inhibă orice pornire investiţională. Chiar dacă Moldova este departe de a avea o economie funcţională, problemele de ordin economic nu sunt în măsură să ne ucidă. Nici chiar marea criză globală. Iar ceea ce nu ucide, se ştie, te întăreşte.

Vă urez un nou an frumos, plin de bucurii şi… imunitate la criza globală.

La mulţi Ani!